Sisteme de joc (9) -"Zona Mixta" 1-1-3-4-2

"Squadra-Azzura" 1982

Zoff, Antognoni, Scirea, Gentile, Collovatti, Graziani;

Rossi, Conti, Oriali, Cabrini, Tardelli.

jos, Don Enzo Bearzot si golgheterul Paolo Rossi

"Fotbalul total" invinsese prin Ajax fotbalul italian dominat de "catenaccio", iar anii '70 au cunoscut extinderea mondiala a sistemului 1-4-3-3. Mondialele din 1974 si 1978 au adus in prim plan fotbalul-spectacol al olandezilor, care insa au pierdut in fata gazdelor Germania de Vest si respectiv Argentina. Totusi ambele campioane ale lumii evoluau in acelasi sistem propus de Ajax, 1-4-3-3 si imprumutau cate ceva din noua conceptie de joc a celor de la Ajax. Orgoliosi, italienii nu au dezarmat in fata "fotbalului-total", ci au incercat sa reformeze strategia lor defensiva pentru a contracara mobilitatea spectaculoasa a ofensivei.

Pornind de la "catenaccio" noul antrenor al Italiei in 1977, Enzo Bearzot, a transformat ideile lui Helenio Herrera intr-un sistem mai flexibil si mai organizat, mentinandu-i rigoarea tactica, dar imbogatind insusirile estetice ale constructiei, inventand "Zona Mixta". In 1978, la C.M. din Argentina, Italia lui Bearzot a surprins prin vivacitate, a jucat un fotbal frumos, mai putin inchis ca la precedentele turnee, pastrandu-si insa calitatea defensiva. A fost singura invingatoare a Argentinei (care urma sa devina campioana a lumii) si a ajuns pana in semifinalele competitiei.

Combinatia dintre ermetismul apararii si descatusarea plina de fantezie a atacului a facut din Italia'78 una dintre cele mai apreciate echipe ale acelui Mondial. Bearzot a continuat pe aceeasi linie, a inlocuit pe "batranii' Bellugi, Benetti, Causio si Bettega cu mai tinerii Collovatti, Oriali, Graziani si Conti si dupa 4 ani a castigat "en-fanfare" mondialul spaniol din 1982.

Italia invingea Argentina ( campioana mondiala), Brazilia( semifinalista mondiala in '78 si avand cea mai puternica generatie de jucatori de la retragerea lui Pele), Polonia ( o echipa puternica, semifinalista in '74) si Germania Federala ( campioana Europei). Victoria lui Bearzot era totala!

Totusi, cum s-a produs recucerirea fotbalului de sistemul defensiv? In primul rand este de semnalat faptul ca Bearzot a preluat idei despre "catenaccio" direct de la unii dintre cei mai ferventi adepti ai sistemului : Nereo Rocco si Ferucio Valcareggi. Primului i-a fost secund la AC Torino in anii'60, iar celui de al doilea secund la nationala Italiei in anii'70. Apoi , un factor important a fost si faptul ca Bearzot a lucrat la nationala U-23 a Italiei cu aproape toti componentii marii echipe din 1982 si a avut un aport esential in evolutia acestora. Bearzot era un tip incapatanat, foarte sigur pe ideile sale, cu o personalitate dezarmanta si o influenta puternica asupra jucatorilor sai. A avut mereu o presa potrivnica si asta a sporit ambitia sa si dorinta jucatorilor sai de a infirma pesimismul conationalilor ziaristi. Formula noii conceptii tactice -"zona mixta"- a fost creata in timp, cu atentie la detalii si plecand de la calitatile jucatorilor italieni si a atins perfectiunea la momentul C.M. din Spania 1982.

In privinta portarului sentimentalismul lui Bearzot a fost convins de experienta si valoarea batranului Dino Zoff, pe care l-a mentinut in poarta la 40 de ani. In fata sa, un libero autentic, clasic, cu personalitate, calm si devotat conceptiei defensive :Gaetano Scirea. Langa el, doi stoperi. Primul, inalt, puternic, cu un impecabil joc aerian si o disciplina tactica perfecta- Fulvio Collovatti. Cel de-al doilea, ramas pana azi celebru prin duelurile sale cu cei mai periculosi adversari, Claudio Gentile, sobru, mereu la limita regulamentului, foarte puternic si tenace, imposibil de depasit. Gentile era un stoper -dreapta care evolua pe o zona intinsa , acoperind si postul de fundas lateral dreapta. In functie de caracteristicile adversarului direct ( fie el Maradona, Zico sau Rummenigge) Gentile avea la fiecare meci rolul de a face marcaj la cel mai periculos jucator de atac al adversarei. In stanga, fundasul lateral ( "il terzino"-in limba ita.) avea atat un rol defensiv, cat si un foarte pronuntat rol ofensiv. La fel ca si Facchetti in sistemul lui Herrera, lateralul Antonio Cabrini, avea insusiri excelente pentru jocul de atac: viteza, precizie in centrari, forta de patrundere, o tehnica cizelata. Mijlocul terenului era format din trei mijlocasi care evoluau foarte asemanator cu cei din sistemul "fotbalului-total", dar avand o mai mare specializare in joc. Un mijlocas defensiv ("il centrocampista de la diffesa"), cu un rol de a acoperi zona pentru plecarile in atac ale fundasului lateral si jocul la marcaj al aparatorilor centrali, jucator puternic, care facea un pressing agresiv si stia sa dubleze perfect, un "interist" autentic-Gabriele Oriali. In fata sa, usor mai avansat mijlocasul central de constructie ( "il centrocampista maratonista") care acoperea tot mijlocul terenului, evolua si in atac si in aparare, pasa, suta si lansa atacurile. Un mijlocas complet, cu excelente calitati tehnico-tactice: Marco Tardelli. In sfarsit, al treilea mijlocas era Giancarlo Antognoni, jucator rafinat, de o eleganta renascentina, un artist al balonului, excelent in rolul de regizor al atacului.("il centrocampista regista"sau "rifinitore").

Intre atacanti si mijlocul terenului, pe partea dreapta, evolua un fotbalist de mare talent, cu un dribling derutant, o viteza senzationala si un excelent control al balonului, creator si pasator foarte valoros:Bruno Conti. Acesta evolua ca aripa dreapta, dar in multe momente ale meciurilor era si coordonator de joc sau chiar un al treilea varf de atac. Conti era un mijlocas lateral ofensiv care putea deveni aripa sau chiar atacant-extrema. ("il centrocampista di fascia" care devenea "esterno ala tornante")

In atac, sistemul lui Bearzot propunea doi atacanti. La fel ca si ceilalti jucatori din teren si rolurile celor doi din atac difereau in functie de calitatile lor. Unul dintre atacanti - Paolo Rossi - era un atacant complet, viclean, cu o remarcabila abilitate tehnica si un ascutit simt al portii. El juca ca al doilea varf ("seconda punta" sau "mezzalla"), intra in combinatii si isi schimba mult pozitia in atac.("volante") In schimb, Francesco Graziani evolua ca atacant avansat ("prima punta"), avand calitati diferite : sobrietate, forta, sut puternic, vigoare si consistenta.

In unele momente in echipa si-au facut aparitia si alti jucatori importanti precum Bergomi si Altobelli in finala cu Germania Federala.

In esenta insa, "zona mixta" insemna o simbioza foarte interesanta intre "fotbal-total" si "catenaccio". Asezarea in teren, un 1-1-3-4-2 ( in finala cu Germania Federala, chiar un 1-1-4-3-2), mentinea linia defensivei italiene clasice, cu marcaj "om-la-om" si siguranta data de "libero". De asemenea se mentinea contraatacul ca posibilitate de a rezolva faza ofensiva, prin pase rapide si incursiuni curajoase. Totusi, jocul italian in 1982 a reprezentat un pas inainte din punct de vedere al spectacolului ofensiv. Italia 1982 nu juca un catenaccio clasic, in stilul echipelor de club italiene. Miscarea jucatorilor in teren, capacitatea de a acoperi zonele in teren era un imprumut din "fotbalul-total". Pressingul agresiv, calitatile tehnice si combinatiile rapide, schimbul de locuri erau prezente in jocul italienilor. Don Enzo Bearzot crease o forma de armistitiu intre stilul defensiv si cel ofensiv. "Zona -mixta" nu poate fi considerata o tactica in care sa aiba preponderenta vreo faza ajocului, fiind de fapt un sah pe o tabla imaginara in care jucatorii isi cunosc fiecare zona in care trebuie sa activeze.Parasirea zonei in anumite circumstante de catre unul dintre ei, impusa de faza, urma sa fie acoperita prin aportul coechipierilor din zonele "vecine". Noua conceptie insemna o disciplina ordonata, urmarirea cu exactitate a rolurilor si pozitiilor in teren ale coechipierilor, abilitatea de a gandi si de a tranforma terenul intr-un aliat.

Dupa "Metoda" lui Pozzo si "Betonul" lui Herrera , prin Enzo Bearzot italienii rescriu din nou tactica fotbalului mondial, propunand la inceputul anilor'80 o noua idee si un nou sistem : Zona Mixta.

Va urma...