jos: Ajax Amsterdam 1973 -antrenata de Stefan Covaci.
Gasirea echilibrului perfect intre cele doua faze ale jocului -cea defensiva si cea ofensiva- a fost dintotdeauna piatra de temelie a oricarui sistem in jocul de fotbal. Unele dintre marile echipe ale lumii in prima jumatate a secolului XX si-au axat jocul pe posesie, circulatie buna a balonului, tehnicitate si viteza. Astfel au facut, rand pe rand, "Wunderteam-ul" austriac al lui Meisl in anii'30, Ungaria anilor '50, Brazilia 1958-1962 sau Real Madrid 1955-1960. Alte sisteme au preferat sa se bazeze pe disciplina tactica in defensiva, pe un joc mai prudent, dar eficient. Exemplele cele mai convingatoare sunt cele ale echipelor italiene, indeosebi Italia lui Pozzo in perioada 1934-1940 si Interul lui Herrera in anii'60. Schimbarile sistemelor de joc au favorizat insa in toate cazurile aparitia unor idei moderne, inovatoare, a unor discutii inspirate in legatura cu modalitatile de a obtine maximum din jocul de fotbal. La finalul anilor '60 in Europa si in America Latina sistemul cel mai raspandit era 1-4-2-4, creat de brazilieni in 1958. De asemenea, echipele italiene devenisera adeptele stilului defensiv impus de Helenio Herrera la Inter, iar Sir Alf Ramsey tocmai introdusese formula de joc fara extreme ( 1-4-1-3-2). Pentru prima oara in istorie mai multe sisteme de joc devenisera cunoscute si utilizate in fotbalul mondial in acelasi timp. Acest lucru a dus la o spectaculozitate sporita a meciurilor de fotbalul care nu mai opuneau doar mari fotbalisti, ci si idei tactice diferite, sisteme si strategii opuse.
Gasirea echilibrului perfect intre cele doua faze ale jocului -cea defensiva si cea ofensiva- a fost dintotdeauna piatra de temelie a oricarui sistem in jocul de fotbal. Unele dintre marile echipe ale lumii in prima jumatate a secolului XX si-au axat jocul pe posesie, circulatie buna a balonului, tehnicitate si viteza. Astfel au facut, rand pe rand, "Wunderteam-ul" austriac al lui Meisl in anii'30, Ungaria anilor '50, Brazilia 1958-1962 sau Real Madrid 1955-1960. Alte sisteme au preferat sa se bazeze pe disciplina tactica in defensiva, pe un joc mai prudent, dar eficient. Exemplele cele mai convingatoare sunt cele ale echipelor italiene, indeosebi Italia lui Pozzo in perioada 1934-1940 si Interul lui Herrera in anii'60. Schimbarile sistemelor de joc au favorizat insa in toate cazurile aparitia unor idei moderne, inovatoare, a unor discutii inspirate in legatura cu modalitatile de a obtine maximum din jocul de fotbal. La finalul anilor '60 in Europa si in America Latina sistemul cel mai raspandit era 1-4-2-4, creat de brazilieni in 1958. De asemenea, echipele italiene devenisera adeptele stilului defensiv impus de Helenio Herrera la Inter, iar Sir Alf Ramsey tocmai introdusese formula de joc fara extreme ( 1-4-1-3-2). Pentru prima oara in istorie mai multe sisteme de joc devenisera cunoscute si utilizate in fotbalul mondial in acelasi timp. Acest lucru a dus la o spectaculozitate sporita a meciurilor de fotbalul care nu mai opuneau doar mari fotbalisti, ci si idei tactice diferite, sisteme si strategii opuse.
In anul 1965 Rinus Michels devenea antrenorului clubului olandez Ajax Amsterdam. Fotbalul olandez nu se impusese pana atunci in lume, nu avusese nici un fel de performanta importanta. La Ajax Michels a intalnit un tanar fotbalist cu calitati senzationale si mai ales cu o inteligenta deosebita, o personalitate puternica: Johann Cruyff. In jurul acestuia a inceput sa se creeze o echipa tanara si plina de calitate care avea sa domine fotbalul. La baza echipei au stat insa ideile antrenorului Rinus Michels, care au dus la aparitia unui nou concept despre joc -"Fotbalul Total".
Sistemul de joc, folosit si de Brazilia in 1962, era un 1-4-3-3. Ceea ce insa a creeat forta devastatoare a fotbalului gandit la Ajax a fost modul in care a fost construit jocul olandezilor. Linia de aparare, formata din patru fundasi, in fata portarului Stuy, era robusta, cu un impecabil joc aerian, mobila si sigura. Pentru prima data Michels a introdus in defensiva un foarte atent "joc la ofsaid", cu o aparare foarte avansata, care statea perfect in teren si dejuca orice contratac advers. Jocul la ofsaid era o arma esentiala, intrucat fotbalul "inventat" de Ajax presupunea o ofensiva constanta, mobilitate si pregatire fizica ireprosabila. Pe lateralele terenului, in aparare, evoluau doi fundasi moderni, ofensivi, capabili sa construiasca: Wim Suurbier pe dreapta si Ruud Krol pe stanga. In centru Hulshoff (stoper) si Blankenburg(libero). Aparatorii erau in conceptia lui Michels initiatorii atacului, urcau pe rand si sprijineau fazele ofensive, iar mijlocasii sau coechipierii din linia defensiva trebuiau sa acopere spatiul lasat. La mijloc, trei mijlocasi: Haan, mijlocas-defensiv( putea juca excelent si fundas central), Neeskens si Muhren , ofensivi. Toti aveau calitati extraordinare: robustete fizica, mentalitate de invingator, erau tehnici, sutau foarte bine, aveau stiinta jocului si alergau foarte mult. Interceptau, construiau, marcau goluri. Cand adversarul era in atac, cei trei deveneau niste recuperatori neobositi, iar cand Ajax era in atac, urcau pana in careu, combinau in viteza, pasau pe culoar si reuseau sa surprinda apararea adversa.
In atac, Johann Cruyff era creator si marcator deopotriva. Inteligenta sa in joc, clarviziunea si intuitia il faceau imposibil de oprit. Calitatile sale exceptionale: driblingul si viteza, dublate de o putere de lupta fantastica, erau toate subordonate echipei. Cruyff a fost primul antrenor din teren, un super-jucator, un lider impresionant, neegalat ca forta de a determina jocul echipei. Desi atacant central, Cruyff evolua in toate zonele terenului de la mijloc si din atac, fiind adevaratul coordonator de joc, dar si golgheterul lui Ajax. In partea stanga a atacului juca un alt jucator de mare valoare, Piet Keizer, puternic, cu dribling fin si pasa precisa, creatorul celor mai importante faze de poarta. In dreapta, foarte tanarul Johnny Rep, fotbalist complet, care folosea bine ambele picioare, excelent la jocul aerian, cu o incredibila forta de patrundere. Atat Keiser, cat mai ales Rep, desi evoluau ca aripi, deveneau in functie de faza atacanti centrali ( mai ales atunci cand Cruyff se retragea spre mijlocul terenului. De asemenea, Neeskens, Muhren sau Krol urcau foarte des in atac.
De fapt, daca ar fi sa descriem simplu fotbalul inventat de Ajax , am putea spune ca era fotbalul in care echipa ataca in 11 jucatori si se apara tot in 11 jucatori. O analiza mai complexa ne arata ca "fotbalul total" are nevoie de jucatori moderni, cu calitati ofensive si defensive foarte bune, foarte inteligenti, disciplinati, dar si creativi, plini de fantezie, talentati. Forta consta de asemenea in pregatire fizica exceptionala, intrucat "fotbalul total"presupune miscare continua in teren, vitalitate si robustete fizica, capacitate de efort si consistenta psihica. In noua conceptie de joc, posturile clasice se transformau in functii in teren. Fisa postului era modificata strict. Fundasul stanga trebuia sa respecte exact anumite sarcini defensive , dar si sa contribuie la anumite faze ofensive. In momentul in care acesta era in atac, libero-ul si mijlocasul defensiv, trebuiau sa isi activeze si ei rolurile de acoperire a golului lasat de plecarea acestuia in ofensiva. "Fotbalul Total" este practic un joc in care fotbalistii domina spatiile libere din teren, le potenteaza importanta prin combinatii si schimbari de ritm. E un joc in care mingea circula mai mult decat oamenii, iar oamenii se misca incontinuu chiar si fara minge, pentru a se demarca.
In 1972 in finala C.C.E. Ajax ( antrenata de romanul Stefan Covaci, continuatorul ideilor lui Michels) invingea pe Internazionale Milano cu 2-0. "Fotbalul-total" invingea "Catenaccio-ul". In anul urmator, Ajax castiga din nou finala C.C.E. impotriva unei echipe italiene -Juventus. Noul sistem de joc a fost dus de Michels la FC Barcelona si in nationala Olandei. In ambele cazuri , fotbalul ofensiv, total, a ramas pana astazi motorul performantelor celor doua echipe. Antrenat de Michels, Cruyff, Rijkaard si Guardiola, clubul catalan a devenit in ultimele decenii o emblema a spectacolului fotbalistic. Olanda, antrenata de Michels avea sa castige in 1988 titlul european, primind supranumele de "Portocala Mecanica".
Sistemul de joc promovat de Ajax in anii'70 ramane si astazi cel mai dinamic si mai spectaculos mod de a vedea fotbalul.
Va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu